admin

„Dumnezeu a dat câte o plantă pentru fiecare boală.” Cum au transmis femeile cunoștințele despre plantele medicinale din generație în generație

Secole la rând, cunoștințele despre plantele medicinale și metodele tradiționale de tratament sunt transmise din generație în generație. De regulă, femeile colectează și păstrează aceste cunoștințe, au grijă de sănătatea membrilor familiei, dar și a cetățenilor din localitatea în care trăiesc, transmițându-și cunoștințele mai departe – fiicelor, nurorilor și nepoatelor. Iraida Eni-Caldari este una dintre aceste femei, pe care sătenii o numesc „vraci”.  Despre ce este fitoterapia, cum se completează reciproc medicina tradițională și cea modernă, cum își transmit femeile cunoștințele de medicină tradițională generațiilor următoare, citiți în acest articol al Ziarului de Gardă.    Iraida Eni-Caldari din satul Măgurele, raionul Ungheni practică medicina populară de mulți ani. Sătenii o numesc „vraci”. În zonele rurale și în cele de la periferia Moldovei, unde accesul la asistența medicală modernă este limitat, fitoterapeuții sunt deosebit de apreciați. „Mama mea a trăit 90 de ani. Ea spunea așa: «Fată hăi, e bine că aveți în sat așa vraci, pentru că voi nu știți, mergeam cândva la al șaptelea hotar, trebuia să cheltui mulți bani. E un om de preț în sat». Și așa și este”, spune Iulia Mîndru, o locuitoare a satului Măgurele care apelează la Iraida de mulți ani.   Pălării din flori, urzici, cărți și albine   Interesul Iraidei pentru plante a apărut încă din copilărie. La început, a împletit papuci și pălării din flori pentru prietene, iar când a crescut, a devenit interesată de proprietățile medicinale ale plantelor. Primele cunoștințe în domeniu le-a obținut de la mama și bunica ei. „Din fragedă copilărie am aflat despre piperul negru și frunza de dafin. Erau și plantele care creșteau la noi în grădină, adică, era mărarul, pătrunjelul, coriandrul, iar mai târziu a apărut feniculul. Cimbrul a fost dintotdeauna. Bunica făcea un amestec de plante și îl presăra în toată mâncarea”, relatează Iraida. Mama Iraidei de asemenea adăuga peste tot ierburi și condimente, având încredere în mod deosebit în proprietățile benefice ale urzicilor. „La noi acasă creștea o tufa de urzică, de care ea avea multă grijă. Ea utiliza urzica nu doar în mâncare, dar făcea și ceai din frunzele de urzică”, menționează femeia. Iraida și-a completat cunoștințele obținute de la bunica și mama ei cu cele din cărțile de medicină tradițională. Astfel, în casă au apărut mai multe cărți despre proprietățile diferitor plante. „Pe vremea noastră, când eram copii, era la modă să-ți faci prieteni, să corespondezi cu copiii din alte sate, din alte raioane. Eu corespondam cu foarte mulți din fosta Uniune Sovietică. Când am crescut mari, cu unii am păstrat relațiile și mulți dintre ei, știind despre pasiunea mea pentru plantele medicinale, când găseau câte o carte, mi-o trimiteau. Așa, încetișor, am strâns o bibliotecă foarte bună”, relatează aceasta. Pe linie feminină, Iraida a obținut nu doar cunoștințe despre plante, dar și despre apicultură. Femeia a moștenit această pasiune, precum și două familii de albine, de la mama sa. „Mama a fost apicultoare. Eu am doi frați și la un moment dat, părinții s-au sfătuit și tata așa mi-a zis: «Atâtea cărți citești, o să înveți și apicultura»”, își amintește femeia. Prima carte despre apicultură Iraida a moștenit-o de la mama ei. Femeia încă mai folosește cartea zdrențuroasă și fără copertă – o amintire rămasă de la mama. „Acesta este un manual al apicultorului. A ajuns la mine fără copertă, dar să știți că de această carte în experiența sa de apicultor s-a folosit încă mama mea”, zâmbește Iraida. Află mai mult pe zdg.md

„Dumnezeu a dat câte o plantă pentru fiecare boală.” Cum au transmis femeile cunoștințele despre plantele medicinale din generație în generație Read More »

PREMIERUL DORIN RECEAN A VIZITAT COMPANIA „VILADOR” DIN RAIONUL SÂNGEREI: „INVIT OAMENII DE AFACERI SĂ FOLOSEASCĂ OPORTUNITĂȚILE DE FINANȚARE OFERITE DE GUVERN”

PREMIERUL DORIN RECEAN A VIZITAT COMPANIA „VILADOR” DIN RAIONUL SÂNGEREI: „INVIT OAMENII DE AFACERI SĂ FOLOSEASCĂ OPORTUNITĂȚILE DE FINANȚARE OFERITE DE GUVERN” 25 aprilie 2024, Bursuceni – Prim-ministrul Dorin Recean a vizitat ferma „Vilador”, unde familia Prisăcari crește 250 de capre și activează o fabrică de produse lactate. Parte a complexului agroturistic este și o pensiune, care va putea găzdui turiști începând cu luna mai. Afacerea a fost inițiată acum zece ani, când proprietarul fermei, Viorel Prisăcari, după o carieră în domeniul militar, la vârsta de pensionare, a revenit în satul natal. Antreprenorul a prezentat premierului secția de producere a fabricii. Pentru dezvoltarea și extinderea afacerii, a beneficiat de sprijin în cadrul mai multor proiecte guvernamentale, inclusiv de fonduri europene. Utilajul a fost procurat prin subvenții de la stat din partea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare. „Avem utilajul performant necesar, se respectă toate tehnologiile. Sunt foarte binevenite granturile și subvențiile. Din start eram sceptic dacă voi obține o finanțare de la stat, dar, dacă nu aveam suport financiar, falimentam”, a recunoscut întreprinzătorul. În acest sens, prim-ministrul a menționat că, odată cu avansarea în procesul de integrare europeană, oamenii de afaceri vor avea acces la tot mai multe resurse pentru dezvoltare. „Invit oamenii de afaceri să folosească oportunitățile de finanțare oferite de Guvern și mă bucur că beneficiați de aceste oportunități. Vedem și rezultatele Programelor guvernamentale „Satul European”, 373, de sprijin al întreprinderilor mici și mijlocii, iar Guvernul construiește și avem peste 1000 de proiecte concrete la activ în satele și orașele țării”, a accentuat premierul Dorin Recean. În prezent, produsele lactate ecologice „Vilador” pot fi găsite pe rafturile mai multor rețele comerciale din țară. În viitorul apropiat, acestea ar putea fi exportate în România. De asemenea, prim-ministrul a făcut turul agropensiunii, care are 12 locuri de cazare și își va deschide ușile pentru turiști în luna mai. Aceștia vor avea posibilitatea să participe la activități de îngrijire a animalelor, dar și la ateliere de preparare a brânzeturilor. „Vrem să oferim vizitatorilor experiențe cât mai reușite și unice. Pentru aceasta vrem să facem o zonă turistică, de tip cluster, cu alte patru afaceri din regiune”, a accentuat antreprenorul Viorel Prisăcari. Află mai mult pe gov.md

PREMIERUL DORIN RECEAN A VIZITAT COMPANIA „VILADOR” DIN RAIONUL SÂNGEREI: „INVIT OAMENII DE AFACERI SĂ FOLOSEASCĂ OPORTUNITĂȚILE DE FINANȚARE OFERITE DE GUVERN” Read More »

Viorel Prisacari, antreprenor din Sângerei: Un plan bine chibzuit şi un vis mult dorit devine realitate

Viorel Prisacari, antreprenor din Sângerei: Un plan bine chibzuit şi un vis mult dorit devine realitate 11:58 | 01.05.2024Categorie: Economie Chişinău, 1 mai. /MOLDPRES/. Viorel Prisacari este încă un exemplu din Republica Moldova care demonstrează potențialul extraordinar al oamenilor și al resurselor noastre. În 2014, Viorel a decis să revină în satul de baștină și a pus bazele unei ferme de capre, la intrarea în satul Slobozia Măgura. Acum livrează produse lactate ecologice în marile lanțuri de magazine din toată țara. Solicitat de MOLDPRES, antreprenorul a povestit cum a pus temelia afacerii şi cum îşi propune s-o dezvolte, aici acasă, în Moldova. Vorel Prisacari: Am construit ferma pe loc gol, pe nişte terenuri în paragină pe care nu creştea nimic. Totul am început de la temelie, cu o investiţie de 300 de mii de lei, care pe atunci îmi păreau bani mari, dar care s-au dus foarte repede. O construcţie serioasă cere cheltuieli pe măsură, pe urmă am înţeles că o soluţie e în finanţări de la stat sau de la partenerii externi, menite să sprijine afacerile autohtone. În 2016, am adus primele capre de un soi ce provine din munţii Alpi, partea elveţiană, care sunt bune anume pentru lapte. Fermierul spune că a ales caprinele pentru că era vorba de o nişă încă neacoperită în sectorul agroindustrial naţional. Vorel Prisacari: La acel moment nu erau pe piaţă aşa produse. Erau în marketuri, din import, dar la un preţ mult prea neaccesibil pentru consumatorii moldoveni. Mi-am dorit să asigur pe piaţă produse bune şi sănătoase, la fel cum mi-am dorit ca şi familia mea să aibă pe masă doar alimente sigure şi calitative. Or, tot ce producem la ferma noastră este organic, natural, în conformitate cu toate cerinţele mărfurilor BIO. Familia, spune protagonistul acestui material, i-a fost întotdeauna cel mai mare sprijin. Şi pentru că mereu este cuprins de idei şi gânduri privind afacerea pe care o dezvoltă, soţia Elina încearcă să-i mai tempereze din elan, însă mereu i-a fost alături. Şi mai mare satisfacţie decât să-şi vadă nepoţelul de aproape doi ani zbenguindu-se cu ieduţii pe câmpiile fermei, nu ştie. Vorel Prisacari: Soţia mea este profesor de pian, dar nu-i este frică de munca pe care o avem la fermă. Mereu m-a încurajat şi mi-a fost sprijin sigur. Este o fericire să ştiu că-mi asigur familia cu cel mai bun. Viorel Prisacari, după o carieră în domeniul militar, la vârsta de pensionare, a revenit în satul natal. Şi aici s-a apucat de lucru, motivat să-şi facă baştina un colţ de rai. Familia Prisacari crește 250 de capre și gestionează o fabrică de produse lactate. Viorel Prisacari: Astăzi, avem în sortiment produse cum ar fi lapte integral, caş dulce, brânză cu marca de origine protejată „Măgura”, iaurt natural şi caşcaval, toate fără adaosuri. Avem utilajul performant necesar, se respectă toate tehnologiile. Sunt foarte binevenite granturile și subvențiile. Din start eram sceptic dacă voi obține o finanțare de la stat, dar, dacă nu aveam suport financiar, falimentam. În prezent, produsele lactate ecologice „Vilador” pot fi găsite pe rafturile mai multor rețele comerciale din țară. În viitorul apropiat, acestea ar putea fi exportate în România.  Parte a complexului agroturistic este și o pensiune, care va putea găzdui turiști începând cu luna mai. Viorel Prisacari: Primul grup de turişti l-am primit în 2018, însă acela era un „turism de-o zi”, dar pentru ca acest gen de activitate să aducă venit, trebuie să fie măcar de câteva zile, iar turiştii – hrăniţi, cazaţi, distraţi şi delectaţi cu ce este mai bun. Agropensiunea, care are 12 locuri de cazare, își va deschide ușile pentru turiști în luna mai. Aceștia vor avea posibilitatea să participe la activități de îngrijire a animalelor, dar și la ateliere de preparare a brânzeturilor.  Vrem să oferim vizitatorilor experiențe cât mai reușite și unice. Pentru aceasta vrem să facem o zonă turistică, de tip cluster, cu alte patru afaceri din regiune.   Pentru aceasta a fost creat clusterul „Dealurile Măgurii”, condus de Viorel Prisacari, care include producători din diferite domenii, inclusiv Crama Mircești, o prisacă, unde se cresc plante medicinale, rezervația Plaiul Fagului ş.a. care își propun promovarea turismului regional. Rezultatele nu s-au lăsat așteptate. În 2023, Uniunea Europeană, prin Programul „EU4Moldova: Regiuni-cheie”, implementat de către PNUD și UNICEF, a alocat 100 mii de euro pentru dezvoltarea clusterului „Dealurile Măgurii”, care va lansa servicii și va crește competitivitatea ofertei turistice a regiunii. O realizare marcantă este şi Memorandumul de colaborare,  semnat între Universitatea de Stat din Moldova și Clusterul Turistic „Dealurile Măgurii”, ce are drept obiectiv consolidarea relațiilor dintre mediul academic și domeniul industriei turismului rural. Memorandumul prevede unirea eforturilor de promovare a cooperărilor reciproc avantajoase în vederea desfășurării evenimentelor comune, cum ar fi sesiuni de instruire, proiecte comune de atragere a investițiilor și creării de noi locuri de muncă, stagii de practică cu posibilitate de angajare pentru studenții specialității Servicii Hoteliere, Turism și Agrement și promovarea imaginii instituționale. Viorel Prisacari: Avem planuri cu bătaie lungă. Suntem mai siguri acum, pentru că vedem o susţinere extraordinară din partea statului. Granturi, subvenţii în domeniul zootehnic sunt un suport considerabil.  Ne dorim o producere „de la furcă pân’la gură” sănătoasă şi naturală. Asta avem acum, cu 30 de hectare de teren, unde toate animalele sunt libere, iar toate produsele noastre n-au niciun adaos sau chimicale. Rămâne doar să încurajăm consumatorii să aibă încredere cât mai multă în producătorii autohtoni, ca noi, la rândul nostru, să putem crea mai mult, mai calitativ şi mai gustos. Cu un succes deja remarcabil la activ, Viorel Prisacari este aproape sigur că Moldova va prospera. Viorel Prisacari: Şanse sunt. Apare o generaţie tânără îndrăzneaţă, care nu se teme de riscuri, pentru că antreprenoriatul prevede şi riscuri. Au un alt suport, ceea ce noi n-am avut. Încurajez tinerii să meargă înainte, pentru că un plan bine chibzuit şi un vis mult dorit devine realitate. Corespondent: Lilia Grubîi Foto: Vilador Ferma Află mai mult pe moldpres.md.

Viorel Prisacari, antreprenor din Sângerei: Un plan bine chibzuit şi un vis mult dorit devine realitate Read More »